Alege un centru de testare ECDL
Înscrie-te acum în programul ECDL
  • Muzeul Naţional al Satului

    satului2014.JPG
    Muzeul Satului a intrat în peisajul capitalei ca o institutie de mare importanţă, dar mai ales el face parte din sufletul bucureştenilor care îşi regăsesc aici rădăcinile şi uneori pierduta puritate a lumii de miracol care a fost satul românesc – adică acel loc în care se află, pentru cei mai multi dintre noi, casa bunicilor şi implicit casa povestilor frumoase ale copilăriei.

    Odată intrat în Muzeul Satului, lumea se schimbă, iar timpul are alt înţeles. Trăieşti în acel ,,illo tempore” în care nu există aparate de măsură a curgerii orelor şi în care înţelegi,  iluminat, că „veşnicia s-a născut la sat”, iar Muzeul Satului o conservă şi o face cadou generaţiilor ce vor urma şi vor dori să ştie din ce neam se trag.

    Ideea organizării Muzeului Satului a aparţinut marelui cărturar, sociolog şi filosof, Dimitrie Gusti  iniţiator şi conducător al "Şcolii sociologice de la Bucureşti". Acesta, în cadrul Catedrei de Sociologie a Universităţii Bucureşti, a organizat - între anii 1925-1935 - o serie de cercetări interdisciplinare în 60 de sate din diferite regiuni ale României. Lucrările pentru amenjarea muzeului au început în luna martie a anului 1936. A fost  amenajat  un teren în suprafaţă de 4 500 mp amplasat 
    "la şosea”. Proiectul a fost susţinut moral, dar şi material de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”. Sarcina construcţiei muzeului a fost încredinţată lui H.H. Stahl şi lui Victor Ion Popa, ultimului revenindu-i partea cea mai dificilă, aceea a proiectării acestui ansamblu.

    Muzeul Satului şi-a deschis porţile pentru public pe 9 mai 1936. Intenţia ctitorilor a fost să recreeze, într-un cadru natural adecvat (pe malul lacului Herăstrău), modul de viaţă şi personalitatea ţăranului român.

    Cele mai vechi case ţărăneşti datează din secolul al XVII-lea şi sunt originare din toate zonele României. Au fost aduse  în muzeu monumente de mare originalitate şi unicitate: Zăpodeni, judeţul Vaslui (sec. al XVII-lea), biserica Răpciuni, judeţul Neamţ (1773), Berbeşti, judeţul Maramureş (1775), Şurdeşti, judeţul Maramureş (sec. al XVIII-lea), Curteni, jud. Vaslui (1844), Bancu, judeţul Harghita (1862), Voitinel, judeţul Suceava (sec. al XVIII-lea), Chereluş, judeţul Arad (sec. al XVIII-lea), Straja, judeţul Suceava (sec. al XVIII-lea), Jurilovca, judeţul Tulcea (1898), două bordeie din judeţele Olt şi Dolj, ambele databile în sec. al XIX-lea, gospodăriile Dumitra, judeţul Alba, (sec. al XIX-lea), Câmpul lui Neag, judeţul Hunedoara (sec.al XIX-lea) Ostrov, judeţul Contanţa (sec. al XIX-lea).

    De la 29 de gospodării s-a ajuns astăzi la 346 de monumente şi 51 450 de obiecte organizate în colecţii de patrimoniu după principiile muzeologiei moderne.

    Gospodăriile sunt compuse din locuinţe şi anexe, pe unele regăsindu-le şi astăzi în satul românesc. Casele sunt adaptate la mediul din care provin, lucru vizibil şi în folosirea materialelor de construcţii, proporţiilor şi planurilor adecvate fiecărei zone. Monumentele, în totalitate originale, sunt mărturii de viaţă tradiţională românească, dar în acelaşi timp constituie şi ilustrarea unei anume concepţii muzeologice şi de prezervare a patrimoniului construit.

    Bogatul patrimoniu cultural material şi imaterial este pus în valoare în cadrul programelor culturale pe care muzeul le organizeză respectând secvenţialul calendaristic al sărbătorilor (Dragobetele, Floriile, Sfinţii Petru şi Pavel, Ziua Crucii, Sfânta Sărbătoare a Crăciunului)  prilej cu care au loc târguri ale meşterilor populari, şezători, spectacole legate de datininile şi obiceiurile specifice de peste an.

    Muzeul se bucură de un număr de vizitatori foarte mare, aproape 350 000 pe an. Muzeul Satului a devenit o şcoală în care un număr mare de copii învaţă cu plăcere istoria  
    pe viu”; oferta educaţională este vastă: de la ateliere de pedagogie muzeală, la tabăra de creaţie, „Vara pe Uliţă”, 1 Iunie – Ziua Copiilor.  A devenit de asemenea o şcoală de muzeologie recunoscută  în ţară şi în străinătate, a devenit un centru de cercetare şi de documentare asupra vieţii tradiţionale a satului, dar şi ale urbanului, adoptând cele mai noi metode de cercetare.
     
    Muzeul Satului este locul unde  poţi străbate România în câteva ore, te poţi întâlni cu tradiţia, te poţi bucura de o plimbare inedită prin lumea satului românesc.

    La hanul La barieră se poate poposi pentru o gustare din gastronomia tradiţională, un pahar de vorbă şi bună dispoziţie.

    Muzeul Satului a fost, este şi va rămâne păstrătorul  sufletului „satului românesc” integrat în cultura europeană.


    Sos. Kiseleff, nr. 28-30, sector 1, București, cod. 011347
    Tel:  317 91 03
    Fax: 317 90 68

Acest site utilizează cookie-uri

Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Accept