Alege un centru de testare ECDL
Înscrie-te acum în programul ECDL
  • Muzeul Naţional de Istorie Naturală

    sigla_antipa.JPGSloganul Muzeului:  NU SE UITĂ UȘOR
     
    Misiunea Muzeului:

    Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" este o instituţie publică a cărei misiune este studiul biodiversităţii prin cercetare bazată pe colecţii şi transferul cunoştinţelor astfel achiziţionate către public, urmărindu-se educarea sa concomitent cu petrecerea agreabilă a timpului liber, popularizarea cunoştinţelor legate de fauna României şi cea mondială, ca şi sensibilizarea publicului faţă de problemele actuale legate de protecţia mediului şi conservarea habitatelor.


    Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” îşi are originea în Muzeul Naţional de Istorie Naturală şi Antichităţi din Bucureşti fondat la 3 noiembrie 1834 prin actul 142 semnat de către principele Alexandru Ghica. Iniţiativa a aparţinut marelui ban Mihalache Ghica, ministru al „Afacerilor Dinlăuntru” şi fratele principelui domnitor care a fost şi primul donator al muzeului.
    Adăpostit în clădirea Colegiului „Sf. Sava” şi condus în perioada 1837-1859 de Carol Wallenstein de Wella, austriac de origine croată, profesor de desen la Colegiu, muzeul a avut iniţial un rol didactic.
     
    Sub coordonarea noului director, taxidermistul italian Carlo Ferreratti (1860-1867) a început o perioadă de îmbogăţire a colecţiilor atât prin achiziţii cât şi prin donaţii din ţară şi străinătate. În 1859 colecţiile muzeului au fost mutate în casele Hiotu, în apropierea Colegiului „Sf. Sava”, iar din 1864 în trei săli situate în aripa stângă a Palatului Academiei, devenit ulterior localul Universităţii din Bucureşti.
     
    În 1867 a fost numit director profesorul universitar Gregoriu Ştefănescu care la cele 4000 de piese zoologice şi minerale a adăugat noi colecţii de geologie şi paleontologie. El este cel care a descoperit în nisipurile meoţiene din Moldova, scheletul elefantului fosil Deinotherium gigantissimum – unicat în lume şi una dintre piesele cele mai valoroase ale muzeului.

    În anul 1893, Take Ionescu, ministrul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice, l-a numit pedoctorul Grigore Antipa – abia revenit în ţară după studiile în Germania – în funcţia de director al Secţiei de Zoologie a Muzeului. Cele 2038 de piese zoologice rămase după incendiul de la Universitate din 24 martie 1884 au fost mutate în anul 1894 într-o clădire închiriată în strada Polonă care datorită eforturilor lui Grigore Antipa de a obţine noi piese pentru muzeu a devenit curând neîncăpătoare. De aceea din 1903, Grigore Antipa a început demersurile pentru construirea unui local special, destinat unui „muzeu de Istorie Naturală demn de capitala ţării”.

    În perioada 1904-1906, sub directa îndrumare a lui Grigore Antipa a fost construită clădirea „de la Şosea”, actualul sediu al muzeului (în prezent, monument de arhitectură).
    Planurile au fost făcute de inginerul Mihail Roco iar faţada desenată de arhitectul Grigore Cerchez. Pe frontonul clădirii se găsea grupul statuar reprezentând ştiinţa Zoologiei realizat de sculptorul Dimitrie Paciurea şi distrus de cutremurul din 1940. Este primul edificiu din România începutului de secol XX, construit în scopul de a deveni muzeu.

    La data de 24 mai 1908, în prezenţa regelui Carol I, a familiei regale, a miniştrilor şi a preşedintelui Academiei – Anghel Saligny – are loc inaugurarea Muzeului de Zoologie în noua clădire. Se puteau vizita 16 săli în care erau expuse în premieră mondială dioramelebiogeografice: deşertul Sahara, savana africană, preria americană şi tundra arctică. Ulterior acestea au devenit model pentru alte instituţii similare din lume: Berlin, Paris, New-York, Sankt Petersburg.

    În 1914, când se mai adaugă vizitării încă 11 săli din alte domenii ale ştiinţelor naturale, pe fronton apare o nouă inscripţie „Muzeul Naţional de Istorie Naturală”.

    Pe 23 mai 1933, cu ocazia unei sesiuni jubiliare, regele Carol al II-lea a decis ca în semn de omagiu muzeul să poarte numele organizatorului său, doctor Grigore Antipa. Acesta conduce muzeul până în 1944, când se stinge din viaţă.
    Spirit vizionar, Grigore Antipa a realizat un muzeu modern atât prin modalităţile de expunere cât şi prin rolul atribuit unei astfel de instituţii.

    În perioada aprilie 1944 – septembrie 1949 muzeul s-a aflat în reparaţii (după cutremurul din 1940 dar şi bombardamentele din 1944) şi în reorganizare sub coordonarea profesorului Constantin Motaş.

    La conducerea muzeului s-au succedat profesorii Bernard Schnapp (1951-1955), Alexandru Grossu (1955-1957), Mihai Ionescu (1957-1959), Petre Raicu (1959-1961) şi Mircea Ionescu-Varo (1961-1964) care şi-au împărţit timpul între activitatea la catedrele pe care le deţineau la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti şi cea de administrare a Muzeului.

    În anul 1964, în fruntea muzeului a fost numit doctor Mihai Băcescu, muzeul înregistrând o curbă ascendentă semnificativă în activitatea de cercetare ştiinţifică, de îmbogăţire a colecţiilor şi diversificării activităţilor educative.

    Gândul lui Grigore Antipa de a organiza un muzeu care să fie un institut de cercetare a ţării, precum şi un instrument de educaţie pentru un public cât mai larg este dus mai departe de către specialiştii muzeului conduşi din anul 1988 de către doctor Dumitru Murariu – membru corespondent al Academiei Române.

    Puternic afectată de timp, dar mai ales de bombardamente şi cutremure, clădirea muzeului care adăposteşte un patrimoniu de excepţie, a fost consolidată în perioada 1997-2005. Muzeul redeschis pentru public şi-a întâmpinat vizitatorii „în haină nouă” cu o expoziţie publică al cărei design este modern şi atrăgător dar şi cu tematici noi (geizere abisale, meteoriţi, trovanţi, minerale fluorescente, giganţi şi pitici în lumea nevertebratelor, originea vieţii pe Pământ).

    Colecţiile muzeului

    Muzeul „Grigore Antipa” prin cele aproximativ 2 milioane exemplare (unele de dimensiuni microscopice) grupate în peste 130 tipuri de colecţii are un patrimoniu deosebit de bogat şi diversificat.

    Muzeul deţine colecţii zoologice care aparţin majorităţii grupelor de animale nevertebrate şi vertebrate (inclusiv fosile) dar şi colecţii de anatomie comparată, geologie (minerale şi roci), etnografie şi antropolgie, diorame şi biogrupe.

    În cadrul colecţiilor, locul cel mai important din punct de vedere ştiinţific, îl ocupă exemplarele folosite la descrierea unor specii noi pentru ştiinţă (în lume), aşa-numitele exemplare-tip cifrate la peste 6000 exemplare şi aparţinând la diverse grupuri de animale, mai ales din fauna străină. Pentru multe dintre acestea Muzeul „Grigore Antipa” este singurul muzeu din lume în care pot fi găsite de către specialişti.

    Colecţii celebre precum cea de heteroptere A. L. Montandon, colecţia de moluşte Bielz, peştii din fondul Antipa, lepidopterele lui Ostrogovich şi mai ales colecţia de lepidoptere Aristide Caradja au fost şi sunt cercetate de mulţi dintre specialiştii români şi străini.

    După decembrie 1989 colecţiile au continuat să se îmbogăţească prin materialul colectat în timpul deplasărilor din ţară dar şi în expediţiile organizate de muzeu în Indonezia (1991) şi Brazilia (1994). Împreună cu „Oceanic Club” din Constanţa Muzeul „Grigore Antipa” a participat în anii 2005-2006 la 2 expediţii în zona mediteraneană. Schimburile de material zoologic, cercetarea colecţiilor care aparţin unor instituţii din S.U.A., Anglia, Germania, Franţa, Brazilia, Austria, Italia, Australia, Israel, Olanda ş.a. de către specialiştii muzeului recunoscuţi pe plan mondial, precum şi o serie de donaţii valoroase au sporit patrimoniul muzeului.

    Activitatea de cercetare ştiinţifică în Muzeul „Grigore Antipa” este concentrată pe investigarea diversităţii faunistice (din România şi pe plan mondial), parte din rezultatele obţinute având şi implicaţii exprese în gestionarea durabilă a mediului. Mai nou, la muzeu se desfăşoară şi cercetări de biologie moleculară.

    Rezultatele cercetării ştiinţifice în domeniile biologiei şi muzeologiei sunt publicate în revista muzeului „Travaux du Museum d’Histoire Naturelle „Grigore Antipa” care apare anual, încă din 1957. Ultimul număr, vol.49/2006, a fost trimis în cadrul schimbului internaţional de publicaţii la 158 instituţii din 35 de ţări.

    Muzeul fiind una dintre cele mai cunoscute instituţii de cercetare zoologică dar şi cu un patrimoniu valoros, este implicat în colaborări cu multe dintre muzeele, institutele de cercetare şi universităţile din România şi din întreaga lume.

    Instituţie publică de cultură, specializată în transmiterea unor noi cunoştinţe şi educarea diferitelor categorii de public, Muzeul „Grigore Antipa” şi-a diversificat oferta educativă în cadrul diverselor programe interactive şi interdisciplinare.

    Vizitatorii găsesc la „Antipa” un colţ de natură în care instruirea şi documentarea se îmbină cu delectarea.

Acest site utilizează cookie-uri

Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Accept